Adieu Mad Men

“Hazard obiectiv” sau acele saptamani in care se leaga totul. Final de mai, inceput de viata noua. Eu si Don Draper, doar ne plac lucrurile rosii si stralucitoare 🙂

mad men finale

 

“Advertising may be a lie, but the best lies have an element of truth.” > http://time.com/3882114/mad-men-finale-id-like-to-buy-the-world-a-coke-ad/

Descoperirea săptămânii – eclerele French Revolution

Eclere French RevolutionTrăiască Internetul că mare și plin e el de lucruri bune! Săptămâna asta am dat din link în link peste cele mai bune eclere din București (în afară de cele ale Alekăi, bineînțeles). Sunt preparate cu grijă de elfii de la French Revolution și se găsesc în noua cafenea Franklin 9 din zona Romană (pe care mi-am propus să o vizitez cât de curând) sau prin comandă directă pe site-ul lor.

La Kubis s-a făcut o mega comandă și timp de două zile nu s-a auzit în agenție decât: “Eclerele! Cand vin eclerele??” Eu le-am încercat pe cele cu fistic, busuioc și caramel sărat și pot spune cu mâna pe inimă (sau stomac?!hihi) că fiecare dintre ele a fost o mega încântare. Sa avem un 2014 plin de dulciuri de calitate! 🙂

Weekend wars again

O amestecătură nebună de trăiri și sentimente înghesuită în 48 de ore. Just the way I like it. Cu mici accese de nebunie, că deh, it runs in the blood of the family. Am condus pe ultimul drum Atelierul Mecanic, am învățat să joc Catan, am ajuns în cel mai bombă club al Bucureștiului (Soso, mark my words, never again!) și am fost zîna bună a cafelei. Feeling quite proud of myself.

 PicsArt_1389557465048 PicsArt_1389557766016Bonus, băieții de la Imagine Dragons

They say it’s what you make
I say it’s up to fate

Educația altfel

Video-ul de mai jos a început să fie shareuit într-o veselie pe rețelele sociale. Dacă nu l-ați văzut încă, click play cu încredere. Ușurința cu care vorbește băiatul ăsta despre fericire, educație și dezvoltare personală este fantastică. E desigur nevoie de mult curaj să îți scoți copilul din sistemul de învățământ clasic dar în contextul a ceea ce se întâmplă de prea mulți ani în România (par example, acest ultim scandal cu învățătoarea Dana Blîndu de la o școală din București…on a side note, ce ironie fină ascunde numele dumneaei) cred că va deveni o opțiune pe care din ce în ce mai mulți părinți o vor lua în considerare.

 

Context aici.

Iar soluții pentru educație alternativă au început să apară și în România, atât pentru cei mici cât și pentru cei care teoretic și-au încheiat anii de școală. Sunt de lăudat cei de la Universitatea AlternativăIncubator107Artskul, Fundația Calea Victoriei și toți ceilalți care au curajul să vină cu ceva nou, să schimbe jocul dinozaurilor. Sper că toată lumea se ține bine pe poziții și în 2014 o să avem de adăugat pe listă noi exemple de succes.

Despre revelioane

Agitația e rea, agitația e rea. Hai să ne calmăm cu toții și în 2014 să nu mai sărim cu întrebările din familia lui “Tu ce faci de rev?” de pe la mijlocul lui octombrie. Având în vedere că suntem încă în plină regresie economică, pregătirile pot începe lejer cu 2 săptămâni înainte de fericitul eveniment, chiar și în condițiile în care se cere un exit din București. Prescripții de chill pills la toată lumea obsedată să petreacă într-o noapte cât nu a petrecut tot anul.

Una peste alta, noaptea de tranziție dintre 2013 spre 2014 a ieșit grozav și intră în Cartea Revelioanelor cu o cronică pozitivă – a fost cu Ada și Simona, cu nași, cu prieteni întârziați dar simpatici, cu neoane, cu Aperoale și șampanie roz și roșie, cu outfituri pre și post party, cu dans, cu Ada pe post de DJ, cu Don Baxter (zău că nu știu cum s-a ajuns la melodia cu pricina dar a fost bine primită), cu pișcoturi d’alea gen nuntă, cu artificii timide și caraghioase. Iar apoi grozava primă cafea pe 2014 și osul la curățenie ca doar am petrecut cu GoClean.

Suntem gata de lucruri mișto 2014, bring it on!

PicsArt_1388580023343 PicsArt_1388745083820

România = Rusia?

Mă uit cu îngrijorare pe site-urile de știri și pe comentariile prietenilor de pe Facebook din ultimele zile (aici, aiciaici și aici) iar singurul lucru care îmi trece obsesiv prin cap este – Rusia, Rusia, Rusia! Mi-e frică că o să ajungem ca ei – corupție maximă, clasă de mijloc aproape inexistentă și toată puterea concentrată în mâinile unui singur om. Parcă gerul de afară are iz sovietic.

Mă mâhnește gândul că probabilitatea să îmbătrânesc în propria mea țară devine din ce în ce mai mică. 😦

Later edit: hai să facem totuși ceva, deci ne vedem duminică la 4, la Universitate.